Personalitatea deosebită a Doamnei nursingului românesc este adusă în prezent, mai aproape de noi, de poveștile de viață ale celor apropiați. Deschidem un alt capitol din cartea cu amintiri.

 Prof. Angela Chițu: „Când cunoști și colaborezi cu o asemenea personalitate, cum a fost distinsa Doamnă dr. Mioara Mincu, ești onorat, dar și motivat de această experiență specială de viață. Doamna dr. Mioara Mincu era un chip frumos, luminos și avea o inteligență deosebită, iar mai presus de aceasta era o bună credincioasă, cu un suflet curat și generos.

A trăit frumos, cu dăruire, atât ca părinte, dar și ca deschizător de școli. Și-a iubit foarte mult copiii și vorbea în termeni laudativi despre realizările acestora.

Nu putem ignora sau uita marile realizări din funcția de conducător al instituției școlare, care la începuturi a avut foarte multe filiale în România.

A stimulat elaborarea unui număr semnificativ de cărți, atât de necesare pentru studiul viitorilor asistenți medicali.

Instituția școlară postliceală sanitară a pregătit un număr impresionant de generații, în diverse specialități: asistent medical generalist, asistent de farmacie, asistent de laborator, asistent de radiologie, asistent de igienă și sănătate publică, asistent de balneokinetoterapie. Pentru toate acestea îi suntem profund recunoscători și îi păstrăm veșnică iubire, stimă și prețuire.

Nu te vom uită niciodată, Dragă Noastră Doamnă Director Doctor MIOARA MINCU!

Sunt sigură că și de acolo, din Lumea de Lumină unde vă aflați, ne vegheați  pe noi, cei care mai trăim efemera viață! Dumnezeu să vă ocrotească și să vă binecuvânteze!”

Prof. Florica Ștefănescu: „Am cunoscut-o pe Doamna Dr. Mioara Mincu în urmă cu 51 de ani…Da, au trecut atâția ani și  îmi aduc aminte deseori, cu mare drag, de anii petrecuți împreună. Aproape 38 de ani am avut o relație profesională, deși nu pot spune că nu am simțit-o aproape de mine ca pe un adevărat prieten. Așa cum am mai spus-o în fiecare an, la întâlnirile noastre de comemorare, sau mai bine zis ori de câte ori îmi amintesc de ea, cu diferite ocazii, mi-a fost dragă și a rămas în inima mea pentru totdeauna. Am admirat felul în care se apropia de oameni, blândețea și grija ei pentru aceștia; și atunci când mă certa o făcea cu blândețe. Avea un fel  special de se purta cu ceilalți. Cred că totul venea din iubirea ei pentru semeni.

S-a dedicat familiei și profesiei, pe care evident o iubea. Nu evita să cunoască și să întâlnească mereu oameni noi. Biroul Doamnei, așa cum ne place nouă să îi spunem, era mereu plin.

A fost o feministă convinsă, cu viziune, creativă…dovada este locul acesta în care ne aflăm noi toți, încă din anul 1990, când a luat ființă Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”. Ne-a lasat o moștenire imensă…Ne-a lăsat spiritul ei care ne-a călăuzit în toți acești ani de activitate didactică, zâmbetul ei, pe care și-a dorit să-l dăruim celor care nu mai pot zâmbi, blândețea și iubirea ei pentru oameni. Ne-a făcut și pe noi creatori de noi orizonturi pentru viitorii asistenți medicali și ne-a lăsat să continuăm ceea ce ar fi dorit ea să construiască în acest loc care astăzi este Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”.

Mă bucur că și în acest an îmi pot exprima sentimentele pentru Doamna, dar și pentru Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”, care reprezintă pentru mine locul în care m-am definit și împlinit profesional, locul în care mi-am făcut prieteni și am lucrat cu profesioniști. Încă un an cu voi, dragii mei colegi – deși anul acesta nu sunt la catedră, încă un an cu Doamna, acum la 13 ani de la trecerea în neființă.

Vă mulțumesc, draga noastră Doamnă, pentru că ne-ați lăsat această moștenire imensă, această „familie” – pentru mine chiar este unica familie – Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”! Veți fi mereu în gândurile noastre și ale elevilor noștri.”

Fabiola Tudor, Director Financiar, expert contabil, membru al Consiliului de Administrație: „În fiecare an, pe 10 februarie, toate gândurile noastre se îndreaptă spre cea care a fost numită „Doamna nursingului românesc”, Doamna dr. Mioara Mincu, fondatoarea Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”, care ar fi împlinit anul acesta vârsta de 88 de ani. Există oameni care cred într-o idee, oameni care își caută și urmăresc sensul vieții prin ceea ce reușesc să construiască și să lase în urma lor. Un astfel de OM remarcabil a fost Doamna Doctor Mioara Mincu. Plecarea domniei sale a lăsat în urmă un vis și o muncă ce se cereau continuate. Nepăsarea e ca un virus. Și e ușor să te lași contaminat de indiferență, neputință, dezamăgire. Acesta este motivul pentru care eforturile unor oameni de a depăși așteptările sunt mult mai importante decât par. Ele inspiră pe toată lumea să se străduiască mai mult. Ele ne demonstrează că stă în puterea noastră să fim mai buni și să generăm o schimbare pozitivă.

Educația dă șansa oricui să își modeleze viitorul, un viitor mai bun, o viață decentă. Este instrumentul care, odată ce ajunge în mâinile unui tânăr, îi oferă libertate.”

Dr. Felicia Tudorache: „Dr. Mioara Mincu este o personalitate de legendă a medicinei românești, cunoscută nu doar în țară, cât și în foarte multe alte țări, prin implicarea ei cu suflet, entuziasm, delicatețe și perseverență în educația multor generații de elevi ai Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”. De asemenea, deține rolul de pionierat al anilor `90, reușind cu măiestrie să imprime o conduită de pionierat în multe localități din țară prin înființarea a peste 20 de filiale ale școlii sanitare, pe care le-a coordonat și le-a îndrumat cu dragoste, reușind să promoveze generații de noi elevi cu profil sanitar.

Meritul ei nu a fost numai profesional, ci și uman, fiind implicată în multe acțiuni umanitare, consultații de bolnavi cronici, ajutoare pentru vârstnicii singuri, nu doar din capitală, ci și din multe alte localități din țară, pentru oamenii simpli, pe care îi asculta cu răbdare și blândețe și găsea un mod de a compensa nevoile lor.

Doamna dr. Mioara Mincu a fost permanent preocupată de nivelul profesional al cadrelor sanitare ale școlii, profesori, cadre medii, de o înaltă ținută morală și profesională, care s-au implicat în procesul de învățământ. În acest sens, școala a editat numeroase manuale de orientare profesională, cursuri, lucrări practice, manuale cu tematică adecvată studiului teoretic și practic în sălile de demonstrații și laboratoare.

Nu trebuie uitată implicarea în aniversarea unor zile importante de peste an, când la școală erau invitate personalități importante ale culturii, medicinei – academicieni, medici, profesori, actori cunoscuți care erau omagiați sau sărbătoriți.

Mioara dragă, mai sunt multe de amintit și de povestit…Dar, la o următoare revedere vom povesti împreună cu toți colaboratorii tăi.

În ceea ce mă privește pe mine, ca medic al cabinetului medical al școlii, m-am implicat în acordarea asistenței medicale elevilor, în campanii de vaccinare și în educația sanitară, pe care dr. Mioara Mincu punea mare accent.

Cu dragoste și cu amintire vei râmâne veșnic în sufletele noastre! Tu, dragă Mioara, ai fost un început fără sfârșit!”

 

prof. Raluca Brad