Vineri – 18 iunie, elevii noștri și cadre didactice ale liceului – prof. Cristina Costache, prof. Simona Bâsceanu, prof. Daniela Copae și prof. Valentin Cocârlea – au plecat în excursie la Brașov. Zâmbetele și voia bună i-au însoțit permanent, chiar dacă vremea nu a fost foarte prietenoasă, iar soarele s-a arătat mai mult în sufletele participanților.

Iată câteva dintre obiectivele bifate în agenda zilei:

BISERICA NEAGRĂ

Biserica Neagră (în germane: Die Schwarze Kirche) este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul municipiului Brașov. Clădirea gotică a fost parțial avariată în incendiul din 1689, când zidurile ei s-au înnegrit și a primit numele actual. Denumirea populară de după incendiu, „Biserica Neagră”, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea.

Biserica Neagră este cea mai mare constucţie sacrală din România, cea mai mare biserică-hală la răsărit de Viena şi unul dintre cele mai mari lăcaşe de cult medievale de la domul Sf. Ştefan din Viena pînă la Hagia Sophia din Constantinopol.

Orga Buchholz, construită în perioada romantismului timpuriu, este cea mai mare orgă mecanică din România. Sunetul ei atrage în fiecare an organişti atât din ţară, cât şi din străinătate, care îşi doresc să concerteze aici. La data construirii ei, se număra printre cele mai mari orgi din Europa.
Cu excepţia Turciei, Biserica Neagră posedă cea mai mare colecţie de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI. În turnul Bisericii Negre se află cel mai mare clopot mobil din România, cu o greutate de cca. 6.000 kg.

În interior, vizitatorul poate descoperi nenumărate obiecte de artă: critselniţa (1472), pictura murală a Sf. Maria (1476), stranele din secolele XVIII-XIX care atestă activitatea intensă a breslelelor braşovene, altarul neogotic (1866) alături de multe alte piese din aur şi pietre funerare ale personalităţilor braşovene. În partea din spate a bisercii se află două expoziţii deschise permanent, care povestesc despre istoria Bisericii Negre şi despre viaţa reformatorului Johannes Honterus.

STRADA SFORII

Strada Sforii este localizată în municipiul Brașov, între străzile Cerbului și Poarta Șchei. Existența ei este atestată în documentele din secolul al XVII-lea ca un simplu coridor, pentru a ajuta munca pompierilor. Lățimea Străzii Sforii variază între 1,11 și 1,35 m, ceea ce îi conferă titlul de cea mai îngustă stradă a orașului Brașov.

Strada Sforii, cu o lungime de 80 metri, reflectă tendințele de urbanizare a Brașovului medieval.
Strada Sforii este cea de a treia cea mai îngustă stradă a Europei (după Spreuerhofstraße din Germania care are o lățime cuprinsă între 31 și 50 cm și Parliament Street din Anglia, cu o lățime aproximativă de 122 cm).

CENTRUL VECHI

Brașovul, împreună cu alte orașe ale Transilvaniei, a fost fondat de etnicii sași, astfel încât arhitectura este una mai degrabă vest-europeană. Poziția orașului vechi este între munți, pentru o apărare mai eficientă împotriva invadatorilor. Cetatea a fost înconjurată de ziduri de apărare, din care astăzi mai pot fi văzute doar o mică parte. De asemenea, există două „centre” istorice, cel săsesc (cel mai cunoscut), cu Biserica Neagră, Piața Sfatului, str. Republicii, dar, mai între munți, mai ascuns, se află centrul istoric românesc, numit Șchei, cu Prima Școală Românească, Piața Unirii, troițele și secretele lor. Aceste elemente dau centrului vechi al Brașovului un aspect unic în România.

 TÂMPA

Tâmpa este unul dintre simbolurile orașului, muntele fiind poziționat chiar în centrul lui. Este un munte care aparține de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaților Orientali (mai precis, în Carpații de Curbură) și înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov. Muntele este alcătuit în principal din formațiuni calcaroase, formate în urma procesului de încrețire a scoarței terestre. Înălțimea maximă atinsă este de 960 m, la aproape 400 m deasupra orașului.

 CASA SFATULUI

Casa Sfatului din Brașov, un important monument de arhitectură din municipiul Brașov, a fost inițial doar un turn de supraveghere, ale cărui baze se aflau pe cele ale actualului turn.

prof. Cristina Costache

prof. Raluca Brad