Am dat startul seriei de ore de dezvoltare personală de pe parcursul vacanței cu prima întâlnire. Tema aleasă a fost „Procrastinare vs. activități – Eu ce aleg?”.

Elevii noștri de la toate clasele au participat la o discuție despre ce este procrastinarea, ce anume conduce la adoptarea acestei strategii în viața de zi cu zi și ce putem face pentru a o combate. Fiecare a reflectat la propriul stil de a se organiza, ulterior descoperind diverse metode prin care pot deveni mai eficienți în îndeplinirea sarcinilor și activităților în care sunt implicați.

Cu toții ne-am aflat de mai multe ori în situația de a amâna acțiuni ori sarcini pentru o altă zi decât cea de astăzi: să începem a lucra la un proiect cu termen de predare peste câteva săptămâni, să facem curățenie în baie sau ordine în dulapul cu haine, să organizăm o petrecere sau să mergem după cumpărături la piață.

Deși fiecare dintre noi se angajează la un moment dat în asemenea comportamente, întrebarea este „Cât de des și cu ce consecințe?“. Inevitabil, o listă în continuă creștere a lucrurilor tergiversate provoacă stres, ineficiență, sentimente de vinovăție, critici pentru neîndeplinirea responsabilităților sau a angajamentelor asumate. Situația se poate complica la școală, la locul de muncă, în relațiile personale și, în ansamblu, în propria viață.

Pentru cazurile în care amânarea a devenit trăsătură de comportament și ajunge să împiedice funcționarea normală, specialiștii folosesc termenul „procrastinare“. Amânarea se poate face din cauza supraîncărcării listei de sarcini sau dintr-o eventuală lipsă de dispoziție pe moment. Procrastinarea presupune o evidentă intenție de a evita realizarea unor sarcini sau luarea unor decizii importante, în vreme ce îți ocupi timpul cu lucruri neimportante, dar mai plăcute sau (măcar) mai puțin solicitante.

Motivul pentru care unii oamenii adoptă acest tip de comportament nu este, însă, nepăsarea sau lenea acută. Specialiștii atrag atenția că procrastinarea este un mecanism de combatere a anxietății asociate cu începerea sau finalizarea unei sarcini sau cu luarea unei decizii.

Pentru cei cărora partea disfuncțională a tergiversării le provoacă doar iritare și frustrare, specialiștii recomandă o serie de trucuri la îndemână, care să fie aplicate în viața de zi cu zi:

  • Implică pe cineva care să îți verifice periodic progresele.
  • Dă-te un pas înapoi și află motivul pentru care tot amâni: plictiseală, lipsă de încredere, senzația de copleșire etc.
  • Găsește o motivație pentru ceea ce ai de făcut.
  • Stai departe de persoanele și activitățile care îți pot distrage atenția.
  • Abordează în prima parte a zilei exact acele activități care te stresează.
  • Împarte sarcinile mari în sub-sarcini mai specifice și măsurabile.
  • Acordă-ți recompense pentru progres și succes.

sursa: https://www.paginadepsihologie.ro/procrastinarea-tu-cat-de-des-lasi-pe-maine-ce-poti-face-astazi/

 

prof. Raluca Brad