Pe 18 iunie, Google o sărbătoreşte pe Ştefania Mărăcineanu, personalitate marcantă a cercetării şi ştiinţei din România. Ştefania Mărăcineanu a studiat chimia şi fizica şi s-a remarcat prin cercetările asupra radioactivităţii artificiale. Mărăcineanu a absolvit studiile în ştiinţă şi chimie în 1910, iar mai apoi, cu ajutorul unei burse, şi-a continuat studiile şi cercetările la Institutul Radium din Paris. Institutul Radium era unul dintre cele mai importante centre mondiale pentru studiul radioactivităţii, sub conducerea lui Marie Curie. Mărăcineanu a început lucrul la teza de doctorat pe poloniu, un element descoperit de Curie.

În timpul cercetărilor, Mărăcineanu a observat că perioada de înjumătăţire a poloniului depindea pe tipul de metal pe care poloniul era aşezat. Această observaţie a făcut-o să se întrebe dacă nu cumva particulele alfa emise de poloniu au transformat unii atomi ai acelui metal în izotopi radioactivi.

Mărăcineanu şi-a terminat studiile doctorale la Universitatea din Sorbona, în numai 2 ani. Mai apoi, s-a întors în România, unde a înfiinţat primul laborator de studiu al radioactivităţii. În 1935, Irène Curie, fiica lui Marie Curie, alături de soţul ei, primesc premiul Nobel pentru descoperirea radioactivităţii artificiale.  Mărăcineanu nu a contestat premiul Nobel, dar a cerut să-i fie recunoscut rolul în aceste cercetări. Contribuţia Ştefaniei Mărgineanu va fi recunoscută de Academia de Ştiinţe din România în 1936, când a fost numită director de cercetare, însă nu a primit recunoaşterea internaţională pentru contribuţia ei în descoperirea radioactivităţii artificiale.

Mărăcineanu a absolvit studiile în ştiinţă şi chimie în 1910, iar mai apoi, cu ajutorul unei burse, şi-a continuat studiile şi cercetările la Institutul Radium din Paris. Institutul Radium era unul dintre cele mai importante centre mondiale pentru studiul radioactivităţii, sub conducerea lui Marie Curie. Mărăcineanu a început lucrul la teza de doctorat pe poloniu, un element descoperit de Curie.

Puteți citi mai multe despre viața ei pe:  https://www.libertatea.ro/stiri/cine-este-stefania-maracineanu-romanca-omagiata-de-google-astazi-in-1931-a-provocat-prima-ploaie-artificiala-din-lume-4180034

*

Irène și Frederic Joliot-Curie

Irène Joliot-Curie, fiica savanților Pierre Curie și Marie Curie, laureați ai Premiului Nobel, a fost la rândul ei o chimistă franceză, laureată a Premiului Nobel pentru chimie (1935) pentru descoperirea radioactivității artificiale. A trăit la Paris între anii 1897-1956 și a fost căsătorită cu Frederic Joliot-Curie, care a primit de asemenea Premiul Nobel pentru Chimie în 1935, împreună cu soția sa. Familia Curie a intrat în istorie cu cele mai multe premii Nobel.

Irene Joliot Curie a fost una dintre cele trei prime doamne ale guvernului francez, devenind subsecretar pentru Cercetare Științifică sub Frontul Popular, în anul 1936. A fost, de asemenea, unul dintre cei șase comisari ai Comisiei Franceze pentru Energii Alternative și Energie Atomică creată de Charles de Gaulle precum și al Guvernului provizoriu al Republicii Franceze.

După o viață întreagă dedicată chimiei, Irene Joliot Curie a murit în anul 1956 la Paris, de leucemie acută, care se presupune că a fost cauzată de expunerea sa la poloniu, element radioactiv. De asemenea, Ștefania Mărăcineanu s-a îmbolnăvit de cancer, cauzat de iradieri, și a murit la data de 15 august 1944. Pasiunea lor pentru știință a mers dincolo de riscurile pe care le-a adus studiul radioactivității.

Surse: wikipedia, adev.ro/rdob0q.

Ramona Bandrabur