Uneori, răspunsurile simple sunt și cele mai bune. Barry Sharpless și Morten Meldal au primit Premiul Nobel pentru Chimie din 2022 pentru că au adus chimia într-o eră a funcționalității și au pus bazele „chimiei click”. Cei doi împart Premiul Nobel pentru Chimie cu Carolyn Bertozzi, care a adus „chimia click” într-o nouă dimensiune și a început să o folosească pentru a cartografia celule. Reacțiile „bioortogonale” obținute de aceasta contribuie acum la tratamente inovatoare împotriva cancerului.

Aceste reacții sunt folosite acum la nivel global pentru a explora celule și procese biologice. Folosind reacțiile „bioortogonale”, oamenii de știință au îmbunătățit medicamentele pentru cancer, care sunt momentan testate în studii clinice.

Chimia a ajuns într-o nouă eră a funcționalității

„Chimia click” și reacțiile „bioortogonale” au adus chimia într-o nouă eră a funcționalității, iar asta aduce cel mai mare beneficiu umanității.

„Premiul Nobel pentru Chimie de anul acesta are de-a face cu lucrurile simple și ușoare. Moleculele funcționale pot fi construite chiar și prin adoptarea unei strategii directe”, a spus Johan Åqvist, președinte al Comitetului Nobel pentru Chimie, potrivit unui comunicat de presă.

Sezonul Premiilor Nobel 2022 a debutat luni, 3 octombrie, odată cu anunțarea laureatului pentru Medicină.

Între 1901 și 2021 au fost acordate în total 113 Premii Nobel pentru Chimie. Dintre acestea, 25 de premii au fost împărțite între doi laureați. Premiul Nobel pentru Chimie au fost câștigat până acum de șapte femei. O singură persoană, Frederick Sanger, a primit Premiul Nobel pentru Chimie de două ori, în 1958 și 1980.

Cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Chimie avea 35 de ani atunci când l-a câștigat în 1935, fiind vorba despre Frédéric Joliot. Pe de altă parte, cel mai vârstnic laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, dar și din istoria Premiilor Nobel, a fost John B. Goodenough, care avea 97 de ani atunci când i-a fost acordată distincția.

Unul dintre cele mai cunoscute nume din istoria Premiilor Nobel este Curie. Parteneriatul dintre soții Marie Curie și Pierre Curie le-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1903. Marie Curie a primit un al doilea Premiu Nobel în 1911, de data aceasta pentru Chimie. Fiica cea mare a celor doi savanți, Irène Joliot-Curie, a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1935, alături de soțul său, Frédéric Joliot. Fiica mai mică, Ève Curie, a lucrat pentru UNICEF și a fost căsătorită cu Henry R. Labouisse, care a acceptat Premiul Nobel pentru Pace în numele UNICEF în 1965.

Fiecare diplomă a Premiului Nobel este o operă de artă unică, fiind creadă de cei mai de seamă artiști și caligrafi suedezi și norvegieni, potrivit paginii oficiale a organizației Premiilor Nobel.

Premiul Nobel, acordat celor care „au adus cel mai mare beneficiu umanității”

În 1895, Alfred Nobel a lăsat în testamentul său instrucțiuni pentru ca cea mai mare parte din avere să fie folosită pentru o serie de premii, anume Premiile Nobel. Așa cum a scris marele savant în testament, o parte avea să fie destinată „persoanei care avea să facă cea mai importantă descoperire sau invenție în domeniul chimiei”.

Alfred Nobel a lăsat mare parte din averea sa, peste 31 de milioane de coroane suedeze (SEK), pentru a fi convertită într-un fond și investită. Venitul generat de acele investiții avea să fie „distribuit anual sub forma unor premii pentru cei care în anul precedent au adus cel mai mare beneficiu umanității”.

Cercetătorii Benjamin List şi David W.C. MacMillan au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2021 pentru „dezvoltarea organo-catalizei asimetrice”.

surse:  https://www.descopera.ro/stiinta/20189631-premiul-nobel-pentru-chimie-2022-acordat-cercetatorilor-carolyn-r-bertozzi-morten-meldal-si-k-barry-sharpless;  https://ro.frwiki.wiki/wiki/Liste_des_laur%C3%A9ats_du_prix_Nobel_de_chimie

prof. Raluca Brad