Liceul Teoretic „DR. MIOARA MINCU”, autorizat prin OMECTS nr. 4352 / 06.06.2012, este parte a sistemului național de învățământ. Nivelul gimnazial este autorizat prin OME nr. 5637 / 24.08.2023. Fundația Umanistă „DR. MIOARA MINCU” are rol de finanțator și fondator.
Premiul Nobel pentru Fizică 2022
Cercetătorii Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger au fost recompensați, marți, cu Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2022 pentru „experimente revoluționare” în domeniul mecanicii cuantice, potrivit unui anunț făcut de Academia Regală Suedeză de Științe pe Twitter.
„Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger au realizat experimente revoluționare folosind stări cuantice încurcate, în care două particule se comportă ca o singură unitate chiar și atunci când sunt separate. Rezultatele lor au deschis calea pentru o nouă tehnologie bazată pe informații cuantice”, se arată în comunicatul de presă de pe nobelprize.org.
„Efectele inefabile ale mecanicii cuantice încep să-și găsească aplicații. În prezent, există un vast domeniu de cercetare care include calculatoare cuantice, rețele cuantice și comunicații criptate cuantic sigure. Un factor cheie în această dezvoltare este modul în care mecanica cuantică permite ca două sau mai multe particule să existe în ceea ce se numește o stare încurcată. Ceea ce se întâmplă cu una dintre particulele dintr-o pereche încurcată determină ceea ce se întâmplă cu cealaltă particulă, chiar dacă acestea se află la mare distanță”, precizează reprezentanții Academiei Regale Suedeze de Științe în comunicatul de presă.
– Alain Aspect este născut în 1947 în Agen, Franța. Are un doctorat din 1983 la Universitatea Paris-Sud, Orsay, Franța. Profesor la Universitatea Paris-Saclay și la École Polytechnique, Palaiseau, Franța.
– John F. Clauser este născut în 1942 în Pasadena, California, SUA. Devine doctor în 1969 la Universitatea Columbia, New York, SUA. Fizician cercetător, J.F. Clauser & Assoc., Walnut Creek, California, SUA.
– Anton Zeilinger este născut în 1945 la Ried im Innkreis, Austria. Are un doctorat din 1971 la Universitatea din Viena, Austria. Profesor la Universitatea din Viena, Austria.
Amintim că Fizica a fost primul domeniu menționat de chimistul și omul de afaceri suedez Alfred Nobel în testamentul său prin care s-au pus bazele acordării acestor premii încă din anul 1901, după cum se arată pe nobelpeaceprize.org. În perioada 1901 – 2019 au fost acordate 113 premii Nobel pentru Fizică. Din acestea, 47 au fost acordate câte unui cercetător pentru fiecare ediție, iar până acum trei femei sunt pe lista laureaților: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) și Donna Strickland (2018). Fizicianul Albert Einstein a fost recompensat în 1921.
Potrivit The Washington Post, mâine urmează anunțarea câștigătorului/câștigătorilor premiului Nobel pentru Chimie 2022. Cel pentru Literatură este programat joi, cel pentru Pace se anunță vineri, pe 7 octombrie, iar cel pentru Științe economice luni, 10 octombrie.
Laureații Premiului Nobel pentru Fizică din ultimii zece ani și până în prezent:
2012 | Serge Haroche | Franța | „pentru metode experimentale revoluționare ce permit măsurarea și manevrarea sistemelor cuantice individuale” |
David J. Wineland | Statele Unite ale Americii | ||
2013 | François Englert | Belgia | „Pentru descoperirea teoretică a unui mecanism care contribuie la înțelegerea originii masei particulelor subatomice, care a fost recent confirmată prin descoperirea particulei fundamentale prezise, în experimentele ATLAS și CMS, la Large Hadron Collider de la CERN.” |
Peter W. Higgs | Regatul Unit | ||
2014 | Isamu Akasaki | Japonia | „Pentru inventarea de LED-uri albastre eficiente, care a permis surse de lumină albă intense și economice.” |
Hiroshi Amano | |||
Shuji Nakamura | Statele Unite ale Americii | ||
2015 | Takaaki Kajita | Japonia | „Pentru descoperirea oscilațiilor neutrinilor, care arată că neutrinii au masă.” |
Arthur B. McDonald | Canada | ||
2016 | David J. Thouless | Statele Unite ale Americii | „Pentru descoperiri teoretice ale tranzițiilor de fază topologice și ale fazelor topologice ale materiei” |
Duncan Haldane | |||
John M. Kosterlitz | |||
2017 | Rainer Weiss | Statele Unite ale Americii | „Pentru contribuții decisive la detectorul LIGO și observarea undelor gravitaționale”. |
Barry C. Barish | |||
Kip Thorne | |||
2018 | Arthur Ashkin | Statele Unite ale Americii | „Pentru invenții revoluționare în domeniul fizicii laserilor” |
Gérard Mourou | Franța | ||
Donna Strickland | Canada | ||
2019 | James Peebles | Statele Unite ale Americii | „Pentru descoperiri teoretice în cosmologia fizică” |
Michel Mayor | Elveția | „Pentru descoperirea unei exoplanete pe orbită în jurul unei stele asemănătoare Soarelui” | |
Didier Queloz | Elveția | ||
2020 | Roger Penrose | Regatul Unit | „Pentru descoperirea că formarea de găuri negre este o predicție robustă a teoriei generale a relativității” |
Reinhard Genzel | Germania | „Pentru descoperirea unui obiect supermasiv compact în centrul galaxiei noastre” | |
Andrea Ghez | Statele Unite ale Americii | ||
2021 | Syukuro Manabe | Japonia | „Pentru modelarea fizică a climei Pământului, cuantificând variabilitatea și prezicând în mod fiabil încălzirea globală” |
Klaus Hasselmann | Germania | ||
Giorgio Parisi | Italia | „Pentru descoperirea interacțiunii tulburărilor și fluctuațiilor din sistemele fizice de la scările atomice la cele planetare” | |
2022 | Alain Aspect | Franța | „Pentru experimentele cu fotoni, stabilind încălcarea inegalităților Bell și pionierat în știința informației cuantice” |
John Clauser | Statele Unite ale Americii | ||
Anton Zeilinger | Austria |
surse: https://www.edupedu.ro/premiul-nobel-pentru-fizica-2022-trei-cercetatori-impart-premiul-de-circa-900-000-de-dolari-pentru-descoperiri-revolutionare-in-domeniul-mecanicii-cuantice/; https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Premiul_Nobel_pentru_fizic%C4%83
prof. Raluca Brad