În urmă cu 102 ani, prin hotărârea Marii Adunări Naționale întrunită la Alba Iulia, se înfăptuia statul național unitar român.

1 Decembrie 1918 a fost momentul hotărâtor în istoria neamului românesc, în care țara noastră și-a reîntregit granițele. Astfel, s-a îndeplinit dorința românilor de a trăi liberi și uniți.

În fiecare an, la București, în orașul unirii – Alba Iulia, dar și în toate orașele mari din întreaga țară au loc parade militare, manifestări culturale și ceremonii prilejuite de aniversarea acestei zile, evenimente care îi reunesc alături pe românii de pretutindeni.

În acest an, în contextul pandemiei de covid-19, Ziua Naţională va fi marcată la nivelul întregii ţări cu respectarea măsurilor de prevenire şi limitare a răspândirii noului coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc, iar ceremonia va fi restrânsă.

Cu toate acestea, este momentul în care fiecare simte parcă mai mult decât în altă zi că este român, iar inimile tresar la gândul către cei care au adus sacrificiul suprem pentru țară și pentru neamul românesc. Este momentul în care poate ar trebui să ne întoarcem cu mai multă credință, iubire și speranță la adevăratele valori, tradiții, la ceea ce ne definește ca popor, la identitatea noastră națională, spirituală, culturală. Este momentul să simțim românește și inimile noastre să vibreze mai mult ca oricând la unison.

Scurt istoric

La 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba-Iulia, la care au participat 1.228 de delegați (deputați) aleși, a votat unirea Transilvaniei cu România și a cerut organizarea sub forma unui singur stat național. Vasile Goldiș rostește cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începe cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Rezoluția a fost adoptată atunci cu ovații prelungite.

La Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia au asistat peste 100.000 de participanți, care au primit cu entuziasm și aplauze hotărârea de unire a Transilvaniei cu România.

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, pe data de 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand. Legea a fost votată apoi de către Adunarea Deputaţilor, în şedinta din 29 decembrie 1919.

Când a mai fost sărbătorită Ziua Națională a României

Ziua Națională a României nu a fost sărbătorită mereu pe data de 1 decembrie. Între anii 1866 – 1947, România celebra Ziua Națională pe data de 10 mai, ziua în care Prinţul Carol de Hohenzollern – Sigmaringen a depus jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, în anul 1866.

Între anii 1948 – 1989, ziua de 23 august era considerată sărbătoarea națională. După căderea comunismului, președintele de atunci, Ion Iliescu, a promulgat legea nr. 10 din 31 iulie 1990 potrivit căreia ziua de 1 decembrie era declarată zi națională și sărbătoare publică. Ulterior, această dată a fost inclusă și în Consituția României din 1991, la articolul 12, alineatul 2.

 

LA MULȚI ANI TUTUROR ROMÂNILOR ȘI CELOR CE IUBESC ROMÂNIA!

 

„Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă,

La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

 

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman,

Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

 

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!”

 

prof. Raluca BRAD