Summitul Rethink România este deja la a doua ediție, iar liceul nostru este prezent la acest eveniment de amploare prin doamna director adjunct, prof dr Ioana Rădulescu și Ramona Coleașă, director Comunicare. Evenimentul a reunit peste 350 de persoane din business, educație, societate civilă și mediul politic. La această ediție, care s-a desfășurat în perioada 2-4 noiembrie în Poiana Brașov, s-a discutat impactul pe care revoluția inteligenței artificiale îl are asupra educației, economiei și societății. 

Misiunea evenimentului a fost să privim spre România anului 2050, când sperăm că țara noastră o să fie un loc în care tinerii vor iubi să trăiască. Cu acest crez a început evenimentul, prin Dragoș Anastasiu, Președinte Rethink România și echipa sa. În introducere s-a atras atenția asupra faptului că o lungă perioadă de timp ne-am focusat doar pe noi înșine și că acum a venit momentul să ne implicăm civic, să punem accent pe cercetare și studii, dar și să legăm relații, să formăm o comunitate. Despre asta a fost și prima seară petrecută alături de persoane care au valori și un scop comun – să lucreze împreună la un viitor mai bun. A fost despre networking, explorare de parteneriate și colaborări, despre oameni cu care ne știam deja și lucrasem împreună, dar și despre crearea de noi relații și conexiuni. Această primă seară a fost un preambul pentru impactul mesajului oficial al lui Dragoș Anastasiu care susține că nu mai putem fi „un lup singuratic”, ci e nevoie de puterea lui „împreună”.

„Cu o deosebită recunoștință pentru oportunitatea de a participa la Summitul Rethink Romania, m-am lăsat purtată de motivația unei studente declarată cu mândrie: „Sunt studentă și vreau să rămân în Romania!” ce anunța a fi o zi plină de idei inovatoare și energie pozitivă. 

În discursul său, Dragoș a subliniat importanța unui „mindset” plin de foame pentru schimbare. A vorbit despre cum trebuie să ne concentrăm pe dezvoltare și să câștigăm încredere. A subliniat că, până acum, ne-a păsat prea puțin de viitorul nostru și că este timpul să ne implicăm activ în construirea unei Românii mai bune. Dragoș a amintit că acest proiect a pornit la drum cu 21 de antreprenori curajoși, dar s-a extins la 45, care au adus împreună minți strălucite, inovatori, lideri de astăzi și de mâine pentru a schimba cursul istoriei, pentru a face schimbarea posibilă. Astăzi suntem aici să discutăm, să dezbatem chiar și atunci când avem opinii diferite, să desfășurăm studii care să servească drept fundament pentru politici practice și să construim o comunitate unită în jurul unei viziuni comune.” Director adjunct, prof dr. Rădulescu Ioana 

Panel 1 – Minți pentru viitor – o mentalitate nouă pentru o lume nouă 

Primul panel al evenimentului a fost Minți pentru viitor – o mentalitate nouă pentru o lume nouă, unde Prof. Univ. Dr. Anca Nedelcu de la Universitatea din București și Adrian Stanciu, Adrista Consulting au introdus participanții într-un moment de reflecție și discuții.  

Anca Nedelcu: „Școala să facă din tehnologie un aliat.” 

Anca Nedelcu, cu spiritul său didactic a început discuția cu o trimitere la Povestea lui Lewis Carroll – Alice în țara oglinzilor, de unde învățăm că dacă stăm pe loc o secundă, rămânem în urmă, iar dacă încerci să răspunzi la o întrebare și să o implementezi, constați că întrebarea deja s-a schimbat. Comparația se face cu lumea dinamică în care trăim, în care trebuie să ne adaptăm schimbărilor care vin constant. Discursul a fost unul susținut de date ale studiilor și de perspective ale marilor teoreticieni.  

Adrian Stanciu: „[…] Suntem generația care a crescut fără frică.” 

Ulterior, Adrian Stanciu a avut o serie de întrebări de tipul: Cum arată o minte care este pregătită pentru viitor? A continuat cu faptul că „această minte pentru viitor este pregătită să se răzgândească.” Mai mult, specialistul a subliniat importanța echilibrului dintre a învăța din cărți și a învăța cu ajutorul internetului.  

Concluziile panelului au fost legate de rolul școlii, acela de a învăța elevii să pună întrebări, să îi fascineze constant, să se abordeze metode alternative și interactive și să folosim cu toții tehnologia în folosul minții noastre. 

 „Schimbare? Cum cultivăm mentalitatea asta? Ce înseamnă o minte pentru viitor și cum se crează? Cultivarea unei astfel de mentalități presupune să gândim și să regândim continuu, să fim dispuși să ne adaptăm la noile realități și să ne deschidem la idei inovatoare. 

S-a vorbit despre o minte pentru viitor, care trebuie să fie interconectată și flexibilă, în contrast cu abordarea liniară tradițională, respingând ideea că tinerii ar fi greșiți, susținând că învățarea se adaptează și evoluează odată cu tehnologia, întrucât s-a inventat o nouă teorie a învățării numită conectivism. A insistat asupra responsabilității școlilor de a promova această interacțiune și de a nu se teme de tehnologie, ci de a o integra în procesul de învățare. 

S-a subliniat necesitatea ca școala să fascineze elevii, să îi învețe să pună întrebări într-un mediu deschis și colaborativ. A fost menționată importanța auto-reflecției și a capacității de a aduce schimbări personale. S-au promovat abordări alternative în educație, precum învățarea prin cântece și adaptarea constantă la schimbările tehnologice. De asemenea, un îndemn pentru elevi să nu se considere mereu „nativi digitali”, subliniindu-se faptul că mereu există ceva nou de învățat. Pentru profesori s-a subliniat importanța gestionării și a comunicării cu blândețe și dragoste, fără a neglija predictibilitatea și structura în procesul de învățare pentru a construi cunoașterea.” Prof Rădulescu Ioana 

Panelul II – Cum se va desfășura munca în 2050

Panelul II, intitulat „Cum se va desfășura munca în 2050?”, a fost un eveniment la care au participat Elena Lotrean, Consul Onorific al Finlandei, Menno Bart din partea Adecco Group și Florin Jianu, membru al Consiliului Național al IMM-urilor. Scopul acestui panel a fost acela de a discuta și dezbate perspectivele și tendințele legate de viitorul muncii. Participanții au avut ocazia de a împărtăși propriile idei, experiențe și gânduri cu privire la această temă. 

În cadrul discuției, s-a făcut o comparație între trei perioade diferite: 

Anul 1996: Reprezentând o perioadă din trecut, s-a analizat cum arăta piața forței de muncă și mediul de lucru în acel moment. Au fost evidențiate schimbările semnificative care au avut loc de atunci și evoluția tehnologică care a influențat modul în care muncim. 

Prezentul – Anul 2023: Participanții au discutat despre realitatea actuală a pieței muncii și modul în care noile tehnologii, automatizarea și inteligența artificială au început să influențeze locurile de muncă și tipurile de activități desfășurate de angajați. 

Viitorul din anul 2050: Panelul s-a axat pe previziunile pentru piața forței de muncă în anul 2050. S-a pus întrebarea crucială cu privire la impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă și modului în care oamenii se vor adapta la schimbările aduse de tehnologie. 

În legătură cu această ultimă întrebare, datele furnizate de OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) au arătat că, deși vor dispărea locuri de muncă tradiționale din trecut, vor apărea noi oportunități de angajare. S-a subliniat că sarcinile pe care mulți oameni le îndeplinesc la locul de muncă în prezent se vor schimba și adapta în funcție de schimbările din societate și dinamica pieței muncii, fiind necesară adaptabilitatea și învățarea continuă (lifelong learning) pentru a rămâne relevanți pe piața forței de muncă. 

„În panelul II am fost provocată să împărtășesc propriile idei, experiențe și gânduri din lumea anilor 1996, 2023 și 2050. În 1996, lumea se afla în tranziția către era digitală, cu internetul în creștere și primele semne ale „World Wide Web”. Telefonul mobil era încă rar, iar anul a fost marcat de Jocurile Olimpice de vară din Atlanta și Campionatul European de Fotbal câștigat de Germania. În 2023, tehnologia a avansat rapid, cu inteligență artificială, realitate virtuală, internet 5G și vehicule electrice în plină expansiune. Serialele și filmele de pe platformele de streaming precum Netflix și Disney+ au devenit tot mai populare. Îngrijorările legate de schimbările climatice și sustenabilitate au crescut, iar pandemia COVID-19 a continuat să aibă un impact semnificativ, cu eforturi de gestionare și vaccinare în desfășurare. În 2050, pot anticipa progrese semnificative în domeniul medical, inclusiv dezvoltarea terapiei genetice personalizate, inovații în tehnologiile anti-îmbătrânire și dispozitive medicale de ultimă generație. De asemenea, preconizez dezvoltarea surselor de energie mai curate și durabile, cum ar fi energia solară, eoliană și energie nucleară avansată. În ceea ce privește protejarea mediului, se va acorda o atenție crescută gestionării eficiente a resurselor și reducerii deșeurilor. În zonele urbane, transportul autonom, taxiurile zburătoare și vehiculele electrice ar putea deveni predominante, contribuind la diminuarea poluării și a congestiilor de trafic. Educația va fi remodelată de tehnologie, facilitând accesul la învățare personalizată și continuă prin intermediul platformelor online și a inteligenței artificiale, permițând oamenilor să învețe pe tot parcursul vieții.” Prof dr Rădulescu Ioana 

Pe parcursul zilei, evenimentul a inclus și prezentarea a două studii semnificative desfășurate de Rethink România: 

S1. „Populația Pareto în 2023 – Cei 20% dintre români care pot mișca o țară întreagă”: Acest studiu a analizat populația României din perspectiva principiului Pareto, evidențiind importanța celor 20% dintre români care pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării țării. Prin identificarea și înțelegerea acestui segment cheie al populației, studiul a oferit o perspectivă valoroasă asupra factorilor care pot influența schimbările societale și economice în țară. 

S2. „România în 2023 – Spre o nouă realitate demografică”: Acest studiu a investigat schimbările demografice din România și a analizat tendințele și proiecțiile pentru viitor. Prin evidențierea acestor aspecte, studiul a demonstrat angajamentul și atenția acordate cercetării și datelor de către Rethink România. Schimbările demografice pot avea un impact semnificativ asupra societății și economiei, și acest studiu a contribuit la o mai bună înțelegere a acestor dinamici. 

Ambele studii au arătat angajamentul și preocuparea pentru cercetare și date, oferind o perspectivă semnificativă asupra evoluției societății românești și a posibilelor direcții pentru viitor. Aceste date au fost discutate și analizate în cadrul evenimentului, contribuind la o discuție mai bogată și informativă cu privire la viitorul muncii și schimbările demografice din România. 

Cea de-a doua parte a zilei s-a concentrat pe derularea de ateliere la care toți cei prezenți au lucrat împreună în jurul temelor de interes. Atelierele propuse au fost: 

• Ce putem face pentru a opri declinul demografic din România? – Anatolie Coșciug 
• Cum arată o politică pro-natalistă modernă și care sunt șansele de reactivare a diasporei? – Daniela Vișoianu 
• Cum se va adapta învățământul profesional la schimbările tehnologice? – Radu Szekely 
• Lifelong learning: coping with an ageing and diversifying workforce (EN). – Cristian Panțir 
• Cum reducem inechitatea din educație în mijlocul unei revoluții tehnologice? – Ciprian Fartușnic 
• Cum putem transforma sistemul educațional astfel încât să pregătim românii pentru revoluția digitală? – Adrian Florea 
• Spre un start-up nation și o cultură a antreprenoriatului – Roxana Chirițoiu 
• Valorile angajaților din România: transformarea la nivelul companiilor – Dorin Bodea 

Este o mare onoare și o bucurie pentru noi să facem parte din acest eveniment cu un obiectiv atât de valoros, care adună într-un loc oameni din diverse domenii precum educația, mediul de business și societatea civilă. Scopul acestui eveniment este să creeze un spațiu de dialog și colaborare, unde ideile și perspectivele noastre pot contribui la o regândire a viitorului României. Cu aceeași deviză „Să nu lăsăm pe nimeni în urmă” / “Leave no one behind”, atât noi, Fundația Mioara Mincu, cât și toți cei prezenți la eveniment, ne angajăm să investim în a forma generații sănătoase care să contibuie la sporirea calității vieții pentru întreaga societate. 

Ioana Rădulescu, director adjunct LTDMM

Ramona Coleașă, director Comunicare LTDMM