Liceul Teoretic „DR. MIOARA MINCU”, autorizat prin OMECTS nr. 4352 / 06.06.2012, este parte a sistemului național de învățământ. Nivelul gimnazial este autorizat prin OME nr. 5637 / 24.08.2023. Fundația Umanistă „DR. MIOARA MINCU” are rol de finanțator și fondator.
Regândim România anului 2050 la Summitul Rethink (2)
Zilele petrecute împreună cu comunitatea Rethink România au fost inovatoare și profunde. Peste 400 de persoane din business, educație, societate civilă și mediul politic au dezbătut tema inteligenței artificiale și impactul pe care aceasta îl are asupra educației, economiei și societății. Am gândit împreună planuri și strategii despre cum putem să construim un viitor mai bun pentru tinerele generații.
Ultima zi a cuprins sesiuni în plen despre concluziile celor opt ateliere desfășurate în ziua precedentă, dar și momente de invitație la reflecție alături de Olivia Gambelin, Ethical Intelligence și Daniel David, Rector UBB.
De asemenea, în debutul zilei, Dubravka Suica, Vicepreședintele Comisiei Europene, a transmis un mesaj în care a evidențiat impactul adus de schimbările demografice și importanța investițiilor în competențele tinerelor generații. Mesajul a fost centrat pe trei concepte cheie: adoptarea deciziilor bazate pe date, accentul pe politici demografice și apelul de a nu lăsa pe nimeni în urmă – Left no one behind.
Atelierele Rethink România
Ateliere la care toți cei prezenți au lucrat împreună în jurul temelor de interes, au pus în lumină scenarii posibile și scenarii favorabile pe care participanții le-au gândit în urma lucrului colaborativ. Ciprian Stănescu, Board Memeber Rethink, alături de vorbitorii desemnați pentru fiecare atelier au prezentat succint concluziile procesului.
1. Ce putem face pentru a opri declinul demografic din România? – Anatolie Coșciug
„În scenariul ideal al acestui atelier, ni s-a oferit o perspectivă în care putem să profităm de două aspecte cheie: revoluția digitalizării, o oportunitate majoră pentru revitalizarea țării, și preocuparea pentru ,,the green environment” (mediul înconjurător). Acestea sunt văzute ca doi piloni esențiali în lupta împotriva declinului demografic, cu o corelație evidentă între dezvoltarea competențelor digitale și integrarea lor în societate. Cu toate acestea, atelierul ne-a avertizat și cu privire la consecințele stagnării sau la lipsa integrării digitalizării. S-a ridicat rapid întrebarea: ,,Ce se întâmplă dacă rămânem în urmă sau dacă nu punem suficient accent pe digitalizare în școli, de exemplu?” Această întrebare ne îndeamnă în primul rând să fim mai conștienți de riscurile pasivității și să ne asigurăm că schimbarea digitală va fi bine coordonată în educație.
Soluții concrete pentru a combate declinul demografic? Acestea au inclus dezvoltarea de clustere dinamice între școli, administrație și firme, precum și implicarea în runde de alegeri, cu accent pe identificarea și promovarea liderilor cu viziune și entuziasm. De asemenea, s-a propus consultarea și investițiile în soluții verzi, precum și formarea tinerilor pentru industria ospitalității (HORECA), și s-a subliniat importanța investiției în tinerii care abandonează școala, etc. Cu toate acestea, discuțiile din cadrul atelierului conduc către recunoașterea că instabilitatea politică reprezintă o barieră ce ne reamintește că schimbările și soluțiile pe termen lung necesită un mediu politic stabil și o abordare coerentă. Așadar, să ne focalizăm pe ideea că printr-un efort comun și investiții în educație, digitalizare și sustenabilitate, România poate face față declinului demografic și că ne vom îndrepta către un viitor mai prosper și echilibrat.” Prof dr Rădulescu Ioana, director adjunct LTDMM
2. Cum arată o politică pro-natalistă modernă și care sunt șansele de reactivare a diasporei? – Daniela Vișoianu
În cel de-al doilea atelier, participanții au pornit de la întrebări precum „Cum putem avea mai mulți copii?” sugerând importanța politicilor pro-nataliste, însă cu accent pe starea de bine a acestor copii – „Cum putem face copilăriile fericite pentru acești copii?” Cu un principiu pe care școala noastră îl are deja, s-a pus în lumină prezența bunicilor în creșterea tinerelor generații, care să sprijine împreună cu școala familiile în procesul de creștere și educare al copiilor.
„Atelierul a venit cu o perspectivă interesantă asupra modului în care putem să încurajăm creșterea populației și să sprijinim fericirea copiilor, punând în prim-plan mai multe aspecte cheie. În discuțiile privind cum putem avea mai mulți copii și cum îi putem susține pentru a-i face fericiți, se subliniază importanța echilibrului dintre educație, familie și comunitate. Copilul fiind văzut ca o entitate care trebuie să se dezvolte într-un mediu în care toate aceste elemente lucrează împreună armonios. Acest lucru necesită un sistem de sprijin solid pentru îngrijirea copiilor, incluzând servicii precum bone, grădinițe și creșe, dar și dragostea și grija bunicilor. În ceea ce privește reactivarea diasporei, atelierul aruncă o privire la modalitățile prin care putem să încurajăm românii din străinătate să se întoarcă sau să contribuie la dezvoltarea țării de la distanță. Aici, simplificarea adopțiilor poate juca un rol semnificativ, oferind oportunități pentru familiile care doresc să adopte copii. De asemenea, abordarea integrată în școli, care acoperă cunoștințe, nutriție, starea de bine, mișcare în natură și accesul la informație, este văzută ca un factor cheie pentru a sprijini copiii și familiile în creștere. Atelierul a sugerat și o posibilă privatizare a sistemelor educaționale, cu un pilotaj eficient și crearea unui campus virtual accesibil, pentru a asigura un mediu educațional de calitate și flexibil. Toate aceste elemente se concentrează în final pe un obiectiv comun: să avem copii fericiți!” Prof dr Rădulescu Ioana, director adjunct LTDMM
3. Cum se va adapta învățământul profesional la schimbările tehnologice? – Radu Szekely
Deoarece participanții la eveniment proveneau atât din domeniul educației, cât și din sectorul de afaceri, s-au identificat posibile domenii și soluții pentru a stimula adaptarea învățământului profesional la evoluția tehnologică. Unul dintre scenariile promițătoare a implicat o colaborare strânsă între învățământul dual, sectorul privat și cel public, cu reciprocitate în susținere. Mai mult, s-a conturat o viziune în care România ar putea deveni un centru de inovare prin intermediul colaborării între instituțiile academice din țară și din străinătate, sectorul de afaceri autohton și cel internațional.
„Atelierul a prezentat o perspectivă asupra modului în care sistemul de învățământ profesional poate răspunde provocărilor aduse de evoluțiile tehnologice. Două variante distincte au fost discutate în cadrul acestui atelier. În prima variantă, s-a sugerat că mediul privat ar putea decide să-și dezvolte propriile școli, separat de sistemul public de învățământ. Această abordare ar putea crea un decalaj semnificativ între școlile private și cele de stat, ceea ce ar duce la inechitate și restricționarea oportunităților pentru elevi și nu numai. Cu toate acestea, acest lucru ar putea conduce și la inovare în sectorul educațional și ar putea să creeze un al doilea pol de dezvoltare tehnologică. În a doua variantă, atelierul promovează ideea colaborării strânse între învățământul dual și cel profesional, colaborare ce ar putea permite transferul mai eficient al cunoștințelor și abilităților tehnologice din mediul de afaceri în mediul educațional. Acest model ar putea susține creșterea echitabilă a investițiilor în învățământul profesional, menținând în același timp legătura între tehnologia actuală și nevoile pieței muncii. În ambele variante, s-a subliniat importanța dezvoltării competențelor tehnologice pentru elevi, pentru a-i pregăti pentru lumea digitală în continuă schimbare. De asemenea, s-a pus accentul pe comunicarea între mediile urbane și rurale și pe specializarea profesorilor pentru a face față noilor tehnologii și a le integra în procesul de învățare.” Prof dr Rădulescu Ioana, director adjunct LTDMM
4. Lifelong learning: coping with an ageing and diversifying workforce – Cristian Panțir
Atelierul susținut de Cristian Panțir a ilustrat că în contextul unui forță de muncă care îmbătrânește și devine din ce în ce mai diversificată, fiecare individ poate atinge potențialul său maxim doar prin dobândirea continuă de cunoștințe și abilități pe tot parcursul vieții, beneficiind de acces la informații de calitate și manifestând o deschidere față de adaptarea la schimbările aduse de evoluția digitală. Acesta reprezintă un pilon esențial pentru construirea unui viitor favorabil și pentru valorificarea potențialului fiecărui individ în societatea modernă.
„Atelierul cu tema „Lifelong Learning: Coping with an Ageing and Diversifying Workforce” a pus în prim-plan o perspectivă asupra modului în care învățarea pe tot parcursul vieții poate contribui la gestionarea unei forțe de muncă care îmbătrânește și se diversifică în România. Se explorează un viitor în care fiecare român își atinge potențialul maxim prin intermediul tehnologiei. Această viziune ar arata că viitorul țării este modelat de cei care înțeleg și se adaptează la schimbările tehnologice și care sunt dispuși să investească în învățare pe tot parcursul vieții. Se subliniază importanța unei viziuni comune asupra modului în care „se zugrăvește” viitorul României – colaborarea dintre indivizi, instituții și organizații, pentru a crea o societate care valorizează învățarea pe tot parcursul vieții și oferă oportunități egale pentru toți membrii săi. Pentru că, în final, cei care vor câștiga în această societate a cunoașterii sunt cei care au acces la informație și sunt dispuși să învețe pe tot parcursul vieții lor.” Prof dr Rădulescu Ioana, director adjunct LTDMM
5. Cum reducem inechitatea din educație în mijlocul unei revoluții tehnologice? – Ciprian Fartușnic
Atelierul condus de Ciprian Fartușnic a abordat întrebarea crucială: „Cum putem reduce inechitatea din educație în mijlocul unei revoluții tehnologice?” Cu conceptele cheie de apartenență, incluziune și desegregare, scenariul favorabil pentru a răspunde la această întrebare este definit de câteva elemente cheie.
- Costuri reduse pentru accesul și utilizarea tehnologiei: Pentru a diminua inechitățile, este crucial să se asigure că tehnologia este accesibilă pentru toți, indiferent de resursele financiare disponibile.
- Profesori bine pregătiți pentru utilizarea eficientă a tehnologiei în clasă: Formarea și sprijinul continuu pentru cadrele didactice sunt esențiale pentru a maximiza beneficiile tehnologiei în educație.
- Școli deschise comunității: Educația trebuie să fie un efort comun și școlile ar trebui să servească comunității în întregime, facilitând colaborarea și participarea activă a părinților și a altor membri ai comunității.
- Platforme AI disponibile la scară largă, care să fie folosite sub forma de aliat, de instument care să eficientizeze lucrul și învățarea
- Mentorat pentru profesori: Un suport continuu pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este esențial pentru a asigura că aceștia pot profita la maximum de tehnologie în procesul de învățare.
Aceste inițiative ar trebui să fie susținute de toate părțile implicate în sistemul educațional, inclusiv guvernanții, mediul privat și societatea în ansamblu. De asemenea, investițiile în resurse umane bine pregătite și în gestionarea eficientă a timpului joacă un rol cheie în reducerea inechităților educaționale în era tehnologică.
„Una dintre cele mai importante provocări abordate în atelier este desegregarea și crearea unui mediu educațional incluziv bazat pe apartenență în era digitală. Se pune întrebarea: Ce măsuri trebuie luate și de către cine pentru a deschide accesul la educație pentru toți? Soluția pare a implica costuri mai reduse pentru tehnologie, școli mai deschise comunității și dezvoltarea de platforme educaționale, precum și mentenanța acestora. De asemenea, s-a discutat despre importanța programelor de mentorat și internaționalizare, care pot sprijini elevii în egală măsură. Se recunoaște că, pe lângă aspectele tehnologice, există resurse umane și de timp implicate în abordarea acestei probleme ce pot crea obstacole, dar în același timp și oportunități pentru dezvoltarea sistemelor educaționale. Se evidențiază importanța colectării și împărtășirii experiențelor de bună practică și se subliniază că investiția din fonduri europene ar putea fi un factor cheie în reducerea inechității din educație. Nu există o soluție magică pentru a reduce inechitatea din educație în contextul tehnologic actual. Cu toate acestea, sunt necesare creativitatea și răbdarea pentru a dezvolta politici și inițiative eficiente care să ofere fiecărui elev șanse egale de a beneficia de avantajele revoluției tehnologice în învățământ.” Prof dr Rădulescu Ioana, director adjunct LTDMM
6. Cum putem transforma sistemul educațional astfel încât să pregătim românii pentru revoluția digitală? – Adrian Florea
Atelierul lui Adrian Florea, intitulat „Cum putem transforma sistemul educațional astfel încât să pregătim românii pentru revoluția digitală?”, a evidențiat importanța găsirii unui echilibru între adaptabilitate, gândirea critică și etică în contextul evoluției tehnologice.
Cu accent pe nevoia ca cultura organizației să sprijine sănătatea mintală a profesorilor și importanța implementării legislației în sistemul educațional prin intermediul unui consiliu de supraveghere, acest atelier a subliniat, de asemenea, necesitatea abordării unor discipline noi, cum ar fi, de exemplu, leadershipul în școli care ar putea răspunde eficient provocărilor digitale.
Una dintre concluziile remarcabile a fost că educația pentru toți trebuie să fie o realitate palpabilă și nu doar un slogan. Transformarea către evoluție digitală a sistemului educațional, în loc de o revoluție digitală bruscă, a fost evidențiată ca fiind o cale mai eficientă și sustenabilă pentru a pregăti societatea pentru schimbările tehnologice.
„Atelierul a explorat o viziune ambițioasă privind transformarea educației în România pentru a răspunde provocărilor revoluției digitale, și a pus în discuție mai multe aspecte. Un prim aspect important menționat a fost necesitatea dezvoltării adaptabilității și a gândirii critice în rândul elevilor. Competențe vitale într-o lume a schimbărilor tehnologice rapide și în evoluția constantă. Apoi importanța educației etice, pentru a forma cetățeni responsabili în mediul digital, venită la pachet cu necesitatea de a acorda atenție sănătății mentale a profesorilor și elevilor, întrucât presiunea crescută generată de noile tehnologii și cerințele digitale poate afecta starea de bine. Consiliul de supraveghere/educatională este menționat ca un instrument esențial pentru a monitoriza și reglementa schimbările din sistemul educațional și pentru a asigura transparență și responsabilitate. Un alt element-cheie ar fi angajamentul ferm pentru societate, importanța implicării tuturor părților interesate, inclusiv părinți, elevi, profesori și comunitate, pentru a susține reforma educațională. Mobilitatea resurselor cu accent pe posibilitatea de a direcționa resursele în mod flexibil către zonele care au cea mai mare nevoie de sprijin. Întrebarea provocatoare „Nu dacă, ci când am reușit să facem asta?” aduce în prim-plan ideea că educația pentru toți nu ar trebui să fie doar un slogan, ci o realitate practică și necesară pentru pregătirea/transformarea românilor pentru revoluția digitală. O schimbare de mentalitate și o cultură națională a învățării care să depășească limitele existente.” Prof dr Rădulescu Ioana, director adjunct LTDMM
7. Spre un start-up nation și o cultură a antreprenoriatului – Roxana Chirițoiu
Atelierul cu cei mai mulți participanți înscriși, moderat de Roxana Chirițoiu, a pus accentul pe tranziția către o societate digitală și scalabilă și a subliniat importanța valorizării femeilor antreprenor.
De asemenea, s-a atras atenția asupra unui semnal de alarmă legat de prezența educației antreprenoriale în școli, care, cu toate că există, nu pare să răspundă nevoilor reale ale pieței. Acest atelier a evidențiat necesitatea reformării educației antreprenoriale pentru a se adapta la cerințele pieței și a contribui la dezvoltarea unei culturi a antreprenoriatului în țară, sprijinind astfel tranziția către o societate digitală și scalabilă.
,,Acest atelierul a adus în prim-plan o viziune îndrăzneață pentru viitorul economic al României și a promovat câteva aspecte: Antreprenorii sunt descriși ca fiind rezilienți, capabili să facă față provocărilor și să se adapteze la schimbările din mediul de afaceri, o reziliență esențială pentru succesul în domeniul antreprenoriatului. Economia sustenabilă, promovarea unui mediu de afaceri care să țină cont de impactul asupra mediului și de sustenabilitate este esențială pentru un viitor economic durabil al țării. Se pune accent pe necesitatea de a dezvolta o cultură antreprenorială mai incluzivă și de a promova participarea femeilor în acest domeniu, evidențiind că doar 9% dintre antreprenorii din România sunt femei. Ideea de „femeie unicorn” reprezintă un simbol al aspirației și al potențialului feminin în antreprenoriat. S-a discutat despre necesitatea unei educații antreprenoriale diferite, care să pregătească tinerii pentru tranziția către o societate digitală. Atelierul a pus în discuție riscurile și provocările cu care se confruntă antreprenorii și a subliniat blocarea legislației și curriculumul educațional care nu respectă nevoile pieței. În același timp, s-a pus accentul pe dezvoltarea competențelor și a cunoștințelor necesare pentru a reuși în lumea antreprenoriatului. Așa cum spuneam, s-a oferit o viziune pozitivă și ambițioasă pentru un viitor antreprenorial în România, cu accent pe sustenabilitate, egalitate de gen și adaptare la cerințele societății digitale.” Prof dr Rădulescu Ioana, director adjunct LTDMM
8. Valorile angajaților din România: transformarea la nivelul companiilor – Dorin Bodea
Atelierul lui Dorin Bodea, intitulat „Valorile Angajaților din România: Transformarea la Nivelul Companiilor,” a adus în prim-plan idei remarcabile, precum faptul că democrația și mediul de afaceri se bazează pe o valoare comună – încrederea. Ca ilustrare a acestei abordări, a fost citată o frază inspirațională a lui Constantin Brâncuși: „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.” Atelierul a subliniat importanța valorilor și culturii organizaționale în companii și a promovat ideea că schimbarea poate începe în prezent, implicând angajații în procesul de transformare și încrezând în puterea acestora de a aduce îmbunătățiri semnificative în mediul de afaceri.
„Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.” Constantin Brâncuși
„Atelierul ne invită să privim valorile într-un mod diferit și să le considerăm un element esențial în crearea unui mediu de afaceri sănătos și de succes, care se bazează pe încredere și colaborare. Este o perspectivă inspirațională care sugerează că democrația și valorile autentice pot contribui la transformarea companiilor în România. Valorile și cultura organizațională sunt aspecte esențiale în definirea identității companiilor, iar o abordare inovatoare și adaptabilă poate să contribuie la transformarea pozitivă și la construirea de organizații de succes în România. Importanța aducerii în discuție a „valorilor altfel”, sugerează o abordare neconvențională în care valorile pot să depășească tradițiile sau perspectivele obișnuite și să aducă o schimbare semnificativă în modul în care companiile acționează. Se argumentează că democrația este benefică pentru afaceri, deoarece se bazează pe încredere iar o relație de încredere între angajați, companii și clienți este văzută ca esențială pentru a contribui la creșterea angajamentului și motivării angajaților, ceea ce, la rândul său, poate avea un impact pozitiv asupra performanței/ succesului companiilor. În final, se face apel la crearea de contexte favorabile pentru dezvoltarea și promovarea valorilor în organizații, folosindu-se chiar exemplul lui Brâncuși, care îndeamnă la intrarea într-o stare de creativitate și dedicație pentru a realiza lucruri remarcabile. Îndemnul de a te pune în starea de a face, sugerează că valorile pot să inspire oamenii să acționeze și să creeze schimbări semnificative în mediul de afaceri și în societate.” Prof dr Rădulescu Ioana, director adjunct LTDMM
Olivia Gambelin, Ethical Intelligence: Despre etică, identitate și inteligență artificială
După ce au fost prezentate scenariile elaborate în cadrul atelierelor, un moment de revelație a survenit în discursul Oliviei Gambelin de la Etichal Intelligence. Olivia a abordat subiectul eticii, identității și inteligenței artificiale, punând accentul pe distincția între cauzalitate și corelație. De asemenea, a subliniat importanța de a trăi o viață ghidată de valori autentice.
Olivia Gambelin a mai evidențiat faptul că etica în domeniul Inteligenței Artificiale (AI) are un impact profund asupra societății, având un rol semnificativ în modul în care luăm decizii, gestionăm datele și evaluăm consecințele tehnologiei pentru oameni și comunitate. Olivia Gambelin a provocat o reflecție profundă cu privire la înțelegerea eticii în contextul AI și la semnificația dezvoltării tehnologiei AI cu diverse aplicații în societatea modernă. În ceea ce privește individualismul, este important să înțelegem că acesta este un concept, iar diferențele dintre noi se bazează pe modul în care percepem lumea și valorile pe care le-am acumulat de-a lungul timpului.
Daniel David, Rector UBB Cluj: Modernitate și tradiționalism în societatea românească
Prof. Univ. Dr. Daniel David, Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, a invitat participanții la un moment de reflecție și ulterior de dialog despre etică, echilibrul dintre modernitate și tradiționalism atât în mediul academic, cât și în societate, inteligența artificială și noile profesii, cu riscuri și oportunități pe care le aduc. Din perspectiva Rectorului, intelgiența artificială este o unealtă în acest moment, nu un agent ci drepturi și obligații, fapt care nu ar trebui să ne îngrijoreze, ci să ne stârnească interesul pentru a utiliza aceste platforme în folosul muncii și studiului nostru.
„Discursul Prof. univ. dr Daniel David aduce în discuție aspecte semnificative legate de impactul dezvoltării tehnologice asupra societății și necesitatea de a proiecta un profil care să se adapteze acestei realități. Există două paliere principale pe care acest discurs le-a subliniat: Etica și Protejarea Umanității: Importanța unui dialog etic și reflexiv asupra impactului tehnologiei, ne îndeamnă să ne întrebăm ce părți ale umanității trebuie să protejăm în contextul acestei revoluții tehnologice. De asemenea, se subliniază necesitatea ca tehnologia să se adapteze valorilor și nevoilor umane, și nu invers, pentru a evita crearea de noi nevoi și riscuri neașteptate. Acceptabilitate Socială: Oamenii ar trebui să aibă libertatea de a alege dacă folosesc sau nu tehnologiile de optimizare a funcțiilor cognitive. De asemenea, se pune accent pe necesitatea de a preveni polarizarea socială, astfel încât unii să aibă acces la astfel de tehnologii, iar alții să nu aibă. Polarizarea socială ar putea duce la conflicte și tensiuni în societate. În plus, discursul său pune și întrebări relevante cu privire la relația dintre inteligența artificială și oameni și ne îndeamnă să ne gândim dacă aceasta este doar o unealtă sau un agent cu drepturi și obligații, pentru că, în final, responsabilitatea este a omului, care trebuie să decidă cum să utilizeze aceste tehnologii.
Referindu-se la utilizarea modelelor de limbaj, precum GPT, în scrierea lucrărilor de disertație de exemplu, Prof. univ. dr Daniel David atrage atenția asupra necesității de a schimba modul în care evaluăm, notăm cunoștințele și invită la o reflecție asupra schimbărilor necesare în sistemul de notare/evaluare. Domnia Sa, sugerează că evaluarea ar trebui să se bazeze mai mult pe întrebări care să demonstreze înțelegerea profundă a subiectului și abilitatea de a comunica și colabora, în loc să se concentreze exclusiv pe/de cine este scrisă lucrarea, pe examen și note. Aceasta ar putea contribui la o abordare mai creativă și reflexivă în învățare.
De asemenea, abordează cu înțelepciune provocări legate de evoluția societății românești și de schimbările în cultura și politica contemporană. Este vital să căutăm și să găsim modalități de a reconcilia creșterea autonomiei individuale cu valorile și principiile care promovează încrederea, corectitudinea, adevărul și cooperarea într-o lume marcată de schimbări tehnologice și sociale. Și ne invită să reflectăm la modul în care putem naviga aceste provocări și dezvolta o societate mai echitabilă și cooperativă în ciuda acestor schimbări.
Subliniază faptul că România a avut și încă are o structură tradițional colectivistă, în care puterea era concentrată și evaluată în raport cu standardele de referință și scorurile relative. Cu toate acestea, se remarcă o creștere a autonomiei individuale, oamenii au devenit mai independenți și mai dornici să-și exprime opiniile și să-și dezvolte propriile valori. Însă, această creștere a autonomiei vine cu provocări, cum ar fi nevoia de a găsi un echilibru între a-ți exprima opinia și a asculta experții. Prof univ dr Daniel David susține că fiecare individ are dreptul la opinie, dar există momente în care este mai bine, mai înțelept să nu o exprimi și să asculți părerile specialiștilor, ca importanță a rolului discernământului și a dialogului deschis în societate.
Democrația se confruntă cu provocări în lumea contemporană. Într-o societate în care puterea este delegată reprezentanților, încrederea în aceștia este crucială. În acest context, mass media joacă un rol important în modelarea opiniei publice, și se pune problema corectitudinii, echității, fairplay-ului, awareness-ului și cooperării în acest mediu. Menționează că în societatea actuală, este dificil să mai fii un model cultural din cauza aspectelor negative și pozitive pe care le avem cu toții de altfel. Încrederea dintre oameni și putere pare să fie în scădere, iar democrația se confruntă cu dificultăți în găsirea mecanismelor adecvate pentru a gestiona valorile de încredere, corectitudine, adevăr și cooperare.
Discursul său a incitat la reflecții importante despre modul în care putem să ne adaptăm la schimbările rapide și să pregătim generația viitoare pentru provocările care le stau în față. Importanța înțelegerii conceptului ,,Nevoilor bidirecționale” sugerează că nevoile indivizilor pot fi variate și complexe, iar leadershipul uman trebuie să fie capabil să navigheze printre aceste nevoi și să convingă că soluțiile pot fi găsite printr-o abordare cooperativă și echitabilă. Oamenii au nevoi care pot să difere și, în loc să se concentreze doar pe satisfacerea acestor nevoi, trebuie ajutați să identifice aceste nevoi și să găsească modalități de a le satisface autonom și într-un mod adaptabil, cu alte cuvinte recunoașterea faptului că unele nevoi trebuie satisfăcute, în timp ce altele nu.
Importanța găsirii unei balanțe între muncă și viață, nu se referă doar la găsirea unui echilibru personal, ci și la crearea unui mediu în care această balanță este promovată și susținută. Discursul său a pus un accent deosebit pe întrebările cheie pe care ar trebui să ni le punem: Ce pot să iau de aici? Ce își doresc copiii? Cum pot fi satisfăcute nevoile individuale într-un mod care să promoveze autonomia? Subliniind încă o dată, importanța de a rămâne flexibili și de a răspunde la schimbările continue din societate și învățământ.
O părere ce a părut greu de promovat a fost importanța de a ne concentra pe actul educațional, în loc să ne axăm exclusiv pe profesori sau pe studenți. Domnia Sa a susținut că centrarea pe actul educațional permite adaptabilitatea în fața schimbărilor și adaptarea nevoilor în continuă evoluție ale societății. ,,Nevoile se schimbă, apar altele noi și ce ne facem daca suntem centrați doar pe nevoie? Ce facem dacă doar asta i-am învățat pe elevii noștri?” Să ne concentrăm pe modelarea unei societăți funcționale, bazată pe o componentă tehnologică puternică ca aspect în evoluția noastră, în care competențele joacă un rol cheie. Este esențial să ne gândim la ce trebuie să știm, să spunem și să facem, dar și la valorile care ar trebui să ne ghideze. Cu o istorie a școlii care a pus multă vreme un accent prea mare pe cunoștințele declarative, în prezent, suntem martorii unei schimbări de paradigmă către competențele procedurale, abilități practice și aplicarea cunoștințelor în contexte reale. Cu toate acestea, trebuie să fim vigilenți să nu cădem în extrema opusă și să centrăm învățarea pe soft skills, și să ne pierdem din vedere valorile esențiale care fac din societatea noastră un loc funcțional și echilibrat. Este nevoie de un echilibru între abilitățile tehnice și valorile care susțin o comunitate sănătoasă.”
„Noi suntem într-o fază de emancipare în acest moment. Emanciparea se întâmplă și pentru bunul simț și pentru tupeu, obrăznicie și agresivitate […] Mă îndoiesc că o să fim capabili să avem pe scară largă opinii educate. Un om emancipat vrea să aibă opinii. Educația noastră arată prost. Fiindcă arată prost, opiniile nu sunt educate. Fiindcă nu sunt educate, creează o mulțime de probleme. Problemele afectează fundamentul democrației”, afirmă Daniel David, rectorul UBB într-un articol de presă.
Summitul Rethink a fost o experiență memorabilă care ne-a adus alături de speakeri inspiraționali și ne-a oferit momente de reflecție și discuție profundă. Am încheiat evenimentul cu un moment special în care am privit cu admirație la răspunsurile copiilor, cei pentru care proiectăm aceste viitoruri, și am fost încântați de inocența și creativitatea cu care au răspuns întrebărilor legate de inteligența artificială și tehnologie.
Cu sincere mulțumiri către organizatori și cu apreciere pentru toți cei prezenți, ne luăm angajamentul de a ne revedea cu entuziasm și aprofundare la summitul din anul viitor. În acest spirit, continuăm să construim viitorul cu încredere și determinare la Liceul Teoretic „Dr. Mioara Mincu” unde susținem educația pentru sănătate, pentru știință și susținem dezvoltarea de caractere sănătoase.
Prof dr Ioana N. Rădulescu, director adjunct LTDMM
Ramona Coleașă, director comunicare LTDMM