În data de 9 martie, a avut loc prima ediție a Conferinței Naționale de Literație, un eveniment deosebit ce a adunat în Aula Universității Româno-Americană, laolaltă specialiști, cadre didactice și reprezentanți ai comunității pentru a dezbate și propune soluții concrete privind dezvoltarea competențelor de literație în rândul adolescenților români.  

Eveniment inițiat de Teach for Romania și Fundatia Noi Orizonturi, co-creat alături de Asociația Română de Literație și Asociația InfinitEdu, susținut de Coaliția pentru Educație, Facultatea de Psihologie și Științele Educației – Universitatea din București, Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea de Vest din Timișoara. Partener strategic și finanțator principal: Pepco Romania. Co-finanțat de Teach For All și ERIKS. 

Conferința a debutat cu cinci întrebări provocatoare, menite să stimuleze gândirea și implicarea participanților: 

• Cum ar fi dacă, la următoarea rundă PISA, România ar fi țara care ar înregistra cel mai mare progres la domeniul lectură? 
• Cum ar fi dacă la următoarea conferință de literație, toți cei prezenți să se simtă mândri și recunoscători pentru rezultatele remarcabile ale elevilor și profesorilor români? 
• Cum ar fi dacă am activa ca o mișcare națională pro literație, ai cărei participanți și lideri au expertiză, au simțul urgenței și determinarea de a implementa riguros o schimbare atât de necesară în felul în care ne educăm elevii? 
• Cum ar fi dacă pentru prima dată, literația, ca premisă a învățării, ar fi prioritatea asumată cu înțelegere de către toți: cadre didactice, guvernanți, comunitatea de business, membrii comunității? 
• Cum ar fi ca timpul petrecut în sala de clasă, în școală, să nu mai fie un obstacol sau o scuză, ci un aliat în proiectarea și implementarea unor măsuri eficiente de dezvoltare a competențelor de literație? 

Doamna director adjunct Prof. dr. Ioana N. Rădulescu a participat la eveniment, evidențiind implicarea activă a comunității școlare în această inițiativă importantă. 

,, A fi parte din acest eveniment depășește cu mult simpla prezență. Este un semn puternic al încrederii și recunoașterii eforturilor LOR de a oferi tuturor o șansă mai bună prin educație, și este un angajament profund al meu de a contribui în continuare cu tot ce am mai bun în sprijinul acestui scop. Cu o recunoștință sinceră, a fost cu adevărat o bucurie să observ că există încă profesori dedicati,  care sacrifică timp și energie pentru îmbunătățirea sistemului de educație, decidenți curajoși și oameni pasionați din diferite domenii și medii, care se implică cu inima deschisă în transformarea comunităților noastre și în îmbunătățirea calității vieții celor din jur, nivelului de trai al fiecăruia dintre noi. În fața provocărilor și schimbărilor continue ale lumii în care trăim, acești oameni mi-au adâncit convingerea că literația este un efort comun, care da, ne privește pe toți. 

Profund impresionată de dorința, curajul și devotamentul acestor oameni TEACH care au avut inițiativa și au creat contextul de ne a aduce împreună și de a fi auzită Vocea experților în literație, Vocea strategilor și a decidenților, Vocea mediului academic, Vocea leadershipului colectiv…” afirmă Prof. dr. Ioana Rădulescu.

Evenimentul a fost deschis printr-un panel captivant, în cadrul căruia participanții au avut oportunitatea să explorăm perspectiva reprezentanților din Ministerul Educației cu privire la literație. Printre vorbitori s-au numărat Anca-Denisa Petrache, director al Direcției Formare Continuă, Ministerul Educației; Mihaela-Tania Irimia, director general al Direcției Generale Învățământ Preuniversitar, Ministerul Educației; și Viorica Preda, inspector general al Direcției Generale Învățământ Preuniversitar, Ministerul Educației. 

Una dintre temele centrale abordate în cadrul conferinței a fost literația la adolescenți, cu accent pe noile generații născute în era digitală. Conferința a adus în atenție soluții inovatoare prezentate de Dr. William G. Brozo, profesor emerit de literatură la Universitatea George Mason din Fairfax, Virginia, SUA. Membru al Comisiei de Alfabetizare pentru Adolescenți a Asociației Internaționale de Literație și fost președinte al grupului de lucru PISA/PIRLS, Dr. Brozo a oferit o perspectivă amplă și profundă asupra literației în rândul adolescenților. 

Ziua de 10 martie a fost dedicată specialiștilor cu rol activ în definirea și implementarea unor soluții strategice de politică publică, reprezentanți ai mediului universitar, inspectori școlari și directori CCD, directori de licee pedagogice și de școli care își doresc schimbări sustenabile, specialiști – practicieni din mediul nonguvernamental. Experți cu experiență internațională care au participat la conferință: 

• Dr. William Brozo, consultant și profesor emerit de literație la George Mason University, Statele Unite ale Americii; 
• Dr. Sari Sulkunen, profesor de multi-literație la Universitatea Jyväskylä, Finlanda; 
• Dr. Charles Temple, consultant și profesor emerit de științe ale educației, Kinghorn Professor of Global Education, HWS Colleges, Geneva, Statele Unite ale Americii; 
• Dr. Codruța Temple, consultant și profesor de literație în limba a doua și de lingvistică aplicată, State University of New York, Statele Unite ale Americii; 
• Constantin Lomaca, director al Departamentul de Științe la Franconian International School, Germania. 

Strategi și decidenți din Minister sau mediul academic  

• Bogdan Cristescu, Secretar de stat, Ministerul Educației; 
• Tanja Bastianić, Senior Analyst PISA for Schools, Early Childhood and Schools Division Directorate for Education and Skills; 
• Lucian Ciolan, Profesor universitar dr., prorector Universitatea din București; 
• Dragoș Iliescu, profesor universitar dr., Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București; 
• Gabriel Bădescu, profesor universitar dr., Facultatea de Științe Politice a Universității Babes-Bolyai, Cluj 

Conferința a reprezentat un pas important în direcția transformării sistemului educațional românesc, subliniind necesitatea unei abordări integrate și a colaborării între toate părțile implicate. Prin această inițiativă, s-a subliniat importanța literației în formarea elevilor, evidențiindu-se că aceasta nu trebuie să fie doar o competență, ci o prioritate asumată la nivel național. 

,, În urma conferinței, am o tendință imediată de a pune pe hârtie tot ceea ce am auzit și de a mă gândi la un plan de acțiune inspirat de fiecare persoană cu care am interacționat și de fiecare panel care a provocat un aha sau a venit cu o promisiune de a face o schimbare pozitivă în școala mea. Este evident că există dificultăți în sistem – decalaje între formarea inițială, formarea continuă și practicile din clasă. Însă, important e să fim cu toții pe aceeași pagină în ceea ce privește integrarea competențelor de literație în diverse discipline, inclusiv în domeniul STEAM și tehnologiilor. Trebuie să găsim modalități eficiente de a transforma aceste nevoi în abilități de viață și de a sprijini profesorii în această transformare. Propunerea de a dezvolta dezinvoltura profesorilor în predare și de a depăși abordările rigide din clasă este una îndrăzneață. Cât de eficiente sunt programele de mentorat? Ce se întâmplă între resurse adecvate sau mai puțin adecvate și munca în clasă? Oare suntem prea ancorati într-o abordare rigidă a clasei, și structura sistemului susține comportamentul profesorilor/elevilor/ părinților? Cum ajutăm profesorii să depășească barierele programei? Ce oportunități vedem? Să ne uităm la lecția pe care am primit-o de la rezultatele simulării – procentul foarte mare la subiectul III care nu a abordat rezolvarea de probleme! ,,Păi și dacă nu înțelegem un text, cum am putea aborda rezolvarea?,, Cine, unde, când și mai ales cum îi învăță (m) pe elevi să aibă răbdarea de a urmări un subiect dacă nu prezintă interes pentru ei? 

Părerea mea este că totul pornește de la „stăpânirea” managementului performanței – am fost formați să urmărim obiectivele (dacă le avem) și mai puțin procesul în sine, metodele cum să le atingem. Poate este timpul să reflectăm un pic la un alt mod de evaluare, de a schimba accentul de la obiectivele strict definite la procesul de învățare și metodele de atingere a acestora către o învățare/ educație mai colaborativă.” Prof. Dr Rădulescu Ioana, director adjunct LTDMM 

Evenimentul a fost o oportunitate deosebită de schimbare și progres în domeniul educației, reflectând angajamentul comun al comunității educaționale și al partenerilor implicați în a transforma România într-un exemplu de succes în ceea ce privește progresele în domeniul literației. 

,,Specialiștii ne îndeamnă să începem devreme, orice am face! Testarea ar trebui să înceapă de la clasele cât mai mici, cu o frecvență regulată, pentru a ne evalua nivelul fără mize mari, precum admiterea într-un liceu, pentru a ne orienta și ajusta intervențiile în mod corespunzător. Cum să ajungi la performanță în tenis dacă nu te antrenezi la tenis? Sintagma folosită – Bogații devin mai bogați, iar săracii devin mai săraci – subliniază și necesitatea de a oferi oportunități egale de învățare și dezvoltare pentru toți elevii, indiferent de mediul lor socio-economic. 

Ne recomandă utilizarea cercetărilor existente și a strategiilor de utilizare a vocabularului pe nivele, precum și a manualelor și ghidurilor pentru profesori. Este important să folosim întrebările și sugestiile cercetărilor, dar să nu copiem pur și simplu răspunsurile acestora, ci să ne bazăm pe ele pentru a dezvolta propria cercetare și strategii adaptate nevoilor și contextului nostru specific. 

Deși există tendința de a implementa direct ceea ce vedem la nivel internațional, specialiștii ne îndeamnă să formăm o mentalitate de implicare activă în care fiecare să-și pună umărul și să contribuie/participe la programe de formare. Este important să pornim de la concluziile studiilor și să ne întrebăm, de exemplu, câte cuvinte ar trebui să citească un copil de clasa a II-a, a V-a sau a VIII-a, câte pagini ar trebui să citească și ce tipuri de texte ar trebui să abordeze în funcție de vârstă.? 

Nu vei deveni un cititor bun dacă stai să-ți citească povestea cineva, la fel cum nu vei deveni fotbalist dacă nu te ridici de pe scaun. Este important să creăm contexte adecvate pentru învățare – de exemplu, să facem o mini-bibliotecă în fiecare clasă! Să adăugăm în programul zilnic un moment în care toată școala să citească timp de 10 minute! Să avem un minut de reflecție în școala noastră! Să creăm profesorilor timp și spațiu pentru reflecție și discuție despre ceea ce urmează să predea și să creeze strategii/activități relevante pentru nevoile elevilor lor.  

Prof. Dr Rădulescu Ioana, director adjunct LTDMM 

Puteți urmãri înregistrarea Conferinței (cu traducere în românã), pe pagina Teach for Romania.  https://fb.watch/qI5RP2acVm/