Elevii Liceului Teoretic Dr. Mioara Mincu au marcat astăzi Ziua Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, care a reprezentat înfăptuirea unui vis de veacuri al tuturor românilor de a se uni într-o singură țară.

Profesorul nostru de istorie, Dragoș Marinescu le-a vorbit copiilor despre semnificația acestei zilei:   

Din păcate pentru noi, neamul nostru a fost împărțit de-a lungul istoriei în mai multe state, pe parcursul a 800 de ani. Niciodată până la 1918 Țara Românească, Moldova și Transilvania nu au fost unificate, cu toate că teritoriile lor erau locuite de același popor, cu aceleași limbă, port și credință. O  primă unire a celor trei mari principate românești s-a făcut doar pentru o perioadă foarte scurtă, de numai 3 luni, la 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Aceea însă a fost doar o unire politică, Românii nu se simțeau uniți și în cugetul lor, fiecare gândea individual. Românii din Țara Românească își spuneau munteni, cei din Moldova își spuneau moldoveni, iar cei din Transilvania își spuneau ungureni. Prin urmare, nu exista la acea vreme o conștiință națională. Această conștiință începe să se trezească abia în secolele XIIIV – XIX, și abia de atunci au început să fie făcuți primii pași în îndeplinirea acestui vis de unire a tuturor românilor.

Unirea Țării Românești cu Moldova prin alegerea unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza, la 1859, a fost primul pas, care a luat prin surprindere marile puteri ale Europei. Al doilea pas a fost realizat la 1877, prin realizarea Independenței Naționale. Apoi, la final de 1918, după un război pustiitor, cum a fost Primul Război Mondial pornit în 1914, și doi ani de nenorociri, necazuri și dezamăgiri întâmplate din 1916 și până în 1918, când România a intrat în război de partea Antantei, se realizează și idealul nostru ca popor. Ca printr-o minune, toate teritoriile ocupate de străini au reușit să se unească.

Unirea cu Basarabia aflată sub Imperiul Rus la 27 Martie 1918 a fost prima etapă a Marii Uniri. Republica Democratică Moldovenească aflată între Prut și Nistru, Dunăre și Marea Neagră și vechea graniță cu Austria se unea cu România.

Pe 15 Noiembrie 1918 s-a alăturat Bucovina și la final, pe 1 Decembrie, Transilvania, Banatul Crișana și Maramureșul.

Anul acesta se împlines 104 ani de la încheierea Actului Unirii, dar se împlinesc totodată și 100 de ani de la încoronarea regilor Ferdinand, Întregitorul de Țară, supranumit și Cel Loial, și Maria de Hohenzolern, cunoscută ca ”mama românilor”. Încoronarea lor ca Suverani ai României Mari a avut loc la Alba Iulia, în catedrala cosntruită pentru acest eveniment.

Amândoi erau străini, dar țara noastră i-a adoptat și ei au iubit România. Ferdinand era un prinț german, care desi nu știa limba română când a venit în țară, a fost denumit Cel Loial românilor, pentru că a trecut peste toate sentimentele și regulile politice ale celei vremi, a declarat război țării lui de baștină -Germania, pentru a servi interesul țării pe care o conducea – România.

Regina Maria provenită dintr-o familie britanică și înrudită cu multe alte familii regale domnitoare europene la acea vreme, nu numai că a iubit țara noastră mai mult decât mulți români, dar a și adus pe masa tratativelor de pace ale Europei țelul nostru de unire. Cu ajutorul inconestabil al Reginei Maria s-a reușit și recunoașterea internațională a acestui act de unire deosebit de important pentru români.

Prin ceea ce au făcut pentru România, Regele Ferdinand și Regina Maria ne-au lăsat mărturie de dragoste și o țară unită pe care la rândul nostru să o iubim.

La mulți ani țării noastre!

Ramona Bandrabur